Sinaia nu este și probabil că nu va fi niciodată cea mai populară stațiune din România. Dar va rămâne mereu un loc frumos și pitoresc, pentru cei care au fost măcar o dată pe acolo. Eu am fost de mai multe ori, fie cu mașina, fie cu trenul, fie cu microbuzul. De fiecare dată am regăsit o altfel de stațiune, indiferent de anotimpul în care am vizitat-o. Și asta pentru că am reușit performanța de a merge acolo atât iarna, pe zăpadă, sau fără zăpadă, primăvara, de Paști, sau toamna devreme, când vara încă își mai cerea drepturile. Dar cea mai recentă amintire a mea este legată de cele două cote, cota 1400 și cota 2000. Pentru că am prins, recent, o schimbare fantastică de temperatură și de vreme în general, în doar 600 de metri.
Astfel, dacă la cota 1400, sub nori, era frig și bătea vântul, la cota 2000, puteai sta lejer pe terasa restaurantului de acolo, bucurându-te de cele 12 sau 13 grade Celsius greu de atins chiar și în orașele mari, în plină iarnă. o experiență pentru care chiar n-am regretat că am plătit 31 de lei pentru plimbarea cu telecabina. A fost doar una dintre surprizele pe care mi le-a rezervat Sinaia, locul unde, de câte ori ajung, mă simt aproape ca acasă.
