Vă mai amintiţi de Axa Bucureşti-Londra-Washington, pe care preşedintele Băsescu îşi inaugura primul său mandat, în 2004? Dacă nu, nici o pagubă! Anul 2011 a adus replierea viguroasă a României pe „Axa Berlin-Paris“ (dacă aceasta o fi existînd cu adevărat sau dacă nu cumva se opreşte fix în capitala germană).
Desigur, nu aceasta e ştirea care ne-a scăpat în 2011. Partea interesantă este că noul discurs de la Bucureşti, început prin august, odată cu ralierea preşedintelui Băsescu la ideea Statelor Unite ale Europei, a dus, spre finele anului, la creşterea „cotei“ acestuia în sondaje. Cum de a fost posibil ca un apel la „cedarea de suveranitate“ să ducă, pînă la urmă, la efecte sociologice pozitive?
În primul rînd, fiindcă românii au mai mare încredere în instituţiile europene decît în cele româneşti.
Potrivit Eurobarometrului din decembrie, românii se numără printre cei mai nemulţumiţi europeni cînd vine vorba de situaţia economică din ţara lor (90%, faţă de 99% în Grecia) sau de încrederea în Guvern (10%), Parlament (9%) şi partide politice (8%). Lucrurile se schimbă însă cînd românul priveşte spre Europa.
DE ACELASI AUTOR Un altfel de sfîrşit al lumii Trei iluzii ale dreptei de pe la noi Oficial, sîntem iar în "zona gri" Ceauşescu şi o campanie obosităConform aceluiaşi Eurobarometru, întrebaţi despre situaţia economică din Uniunea Europeană, peste o treime dintre români consideră că aceasta este bună. Mult – faţă de media europeană de 18%. „Europa“ rămîne încă, în mentalul colectiv, modelul, agentul „schimbării în bine“, sursa de presiune necesară pentru ca guvernanţii locali să nu o ia razna. Cedarea de suveranitate este, aşadar, mai degrabă ceva bun. Mai bine „ai lor“ decît „ai noştri“!
Pe de altă parte, politicianul Traian Băsescu a sesizat exact nevoia Germaniei de aliaţi în vederea impunerii regulilor guvernanţei economice. Regul
