După ce, în 2011, creşterea de preţuri s-a înscris în obiectivul fixat de BNR, avem şanse să atingem ţinta şi în 2012, deoarece urmările crizei persistă.
Înscrierea inflaţiei în ţinta BNR are un impact asupra pricipalilor indicatori economici. Prognozele privind evoluţia economiei şi a veniturilor populaţiei sunt făcute în corelaţie cu estimările de inflaţie, iar o creştere cât mai mică de preţuri dă mai multe şanse ca ţintele fixate să fie atinse, sau să se ajungă chiar la rezultate mai bune.
Mai mult, remarcă unii analişti, atingerea unui target atât de important dă un plus de stabilitate mediului economic.
Firmele îşi întocmesc planurile de afaceri pe seama indicatorilor macroeconomici, inflaţia fiind folosită atât pentru a stabili viitoarele creşteri de salarii, cât mai ales pentru a fixa preţurile la produse şi servicii.
Premise pentru dobânzi mai mici
Însă principalul efect pe care îl va avea reducerea inflaţiei din ultima vreme ar trebui să fie resimţit la nivelul politicii adoptate de BNR, este de părere economistul Liviu Voinea.
Inflaţia scăzută din ultimele luni a determinat banca centrală să reducă rata dobânzii cheie la un minim record, de 5,75% pe an. Dacă până acum România era defazată de restul Europei, aflându-se în topul celor mai mari creşteri de preţuri, acum suntem în linie cu restul europenilor. La finele lunii noiembrie 2011, inflaţia din zona euro a fost de 3%, iar în România de 3,4%.
"Ne puteam aştepta chiar la scăderi suplimentare ale ratei de dobândă. BNR menţine, de regulă, o diferenţă de două puncte procentuale între dobânda cheie şi inflaţie", spune Liviu Voinea.
De regulă, o dobândă cheie mai mică permite băncilor să acorde împrumuturi mai ieftine. Efectul pe care rata dobânzii cheie îl are asupra dobânzilor la credite este însă limitat, atrag
