Cazare și transport mai ieftine, resurse naturale din plin și numeroase oportunități de dezvoltare. Și totuși, turismul balnear din România nu poate concura cu cel din Austria.

"În viața mea nu aș fi crezut că aș putea fi atât de leneș cum sunt aici", spunea Ludwig van Beethoven despre perioada pe care a petrecut-o la Baden bei Wien, un orășel aflat la 26 de kilometri de Viena, faimos pentru turismul balnear de mai bine de 200 de ani.

Cunoscut drept „rezidența imperială de vară“, deoarece curtea împăratului Franz Iosef își petrecea sezonul estival aici - împăratul aprecia efectul revigorant al izvoarelor vindecătoare - Baden a devenit în timp orașul „aurului galben“, baza fiind băile sulfuroase, împachetările, terapiile subacvatice etc. Peste patru milioane de litri de apă termală izvorăsc din 14 izvoare sulfuroase naturale, iar austriecii le exploatează la maximum, pentru a atrage turiștii din Europa.

Pentru o zi întreagă la termele romane, așa-zisele băi publice, un turist plătește 15-17 euro, iar dacă optează și pentru cazarea la hotelul conectat direct la acestea tariful pentru camera dublă este de 77 de euro pe noapte. Oferta austriecilor pentru o săptămână urcă aproape de 500 de euro. Ce-i drept, cazarea la alte hoteluri poate reduce costul la 300-400 de euro. Iar Baden este doar una dintre stațiunile balneare din Austria, ţară ce atrage anual 3,5 milioane de persoane pentru turism de wellness. Care e situaţia în România?

Ce-am fost și ce-am ajuns

„Cea mai frumoasă stațiune de pe continent“, spunea despre Băile Herculane acelaşi Franz Iosef, care alături de alte capete încoronate vizita frecvent staţiunea de pe Valea Cernei, la vremea respectivă parte a Imperiului Austro-ungar. Amprenta austriacă se vede și astăzi la Herculane, stațiune a cărei origine se regăsește în urmă cu aproape două milenii, prima menţionare fiind în