ProSport continuă analiza sportului românesc pe baza numărului de practicanţi, aşa cum rezultă din cel mai recent raport prezentat de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Recensământul" pe judeţe este şi mai elocvent pentru situaţia dramatică a sportului.
În România, centrele sportive încep să se concentreze în jurul oraşelor cu nivel de trai mai ridicat. Cel puţin aşa reiese din statistica pe anul 2010, în care Bucureştiul adună mai bine de 25 la sută din totalul sportivilor legitimaţi din ţară. Capitala are cel mai mare număr de locuitori, aproape două milioane (10 la sută din total), contribuie cu aproape 20 la sută la PIB-ul ţării, dar la sport depăşeşte toţi ceilalţi indici. Uluitoare este şi progresia numărului de practicanţi din Bucureşti: la începutul anilor 90, cel mai mare oraş al ţării avea înregistraţi 27.571 de sportivi. Acum, numărul lor a crescut de două ori şi jumătate. "E pe undeva normal", spune fosta mare atletă Gabriela Szabo.
Campioana olimpică din 2000, implicată acum în programare de atragere a tinerilor către sport, explică: "Pe de-o parte, este influenţa străinilor din Bucureşti, care au dat importanţă mişcării. De la simple alergări în parc, până la discuţii cu colegii la serviciu. Apoi, campaniile de promovare desfăşurate la Bucureşti, sau activităţile sportive care îi motivează pe părinţi să-şi trimită copiii la diferite sporturi. Evenimentele competiţionale şi chiar sălile de fitness au creat un curent favorabil". Alte atuuri: în Bucureşti se practică aproape toate sporturile, există cluburile mari, gen Steaua, Dinamo, Rapid sau Olimpia, care mai şi racolează sportivi din ţară, plus că s-a acordat o mai mare atenţie infrastructurii.
Surpriza de la Harghita: hocheiul i-a făcut mari
În afara Bucureştiului, un singur judeţ a crescut, ca număr de practicanţi, comparativ cu anul 1993. Nu este vorba de T