Alegerile pentru conducerea Universității Babeș-Bolyai Cluj (rector, Senat etc.) s-au încins pe ultima sută de metri. Cu atât mai mult cu cât miza este dublă. Pe de o parte, UBB este cea mai mare universitate de stat din România (din punctul de vedere al numărului de studenți) și cea mai vizibilă (atât cât este) la nivel internațional (în special în clasamentele referitoare la cercetare). Astfel, UBB, prin reprezentanții săi și-a câștigat un rol important și care nu poate fi ignorat în elaborarea politicilor educaționale și de cercetare autohtone, implicit miza alegerilor depășind sfera locală și regională (Cluj/Transilvania).

Pe de altă parte, UBB se află pe punctul de a ieși din ”perioada Andrei Marga”, cel care, direct sau indirect, a condus universitatea de aproape 20 de ani, începând cu 1993. Privind retrospectiv, majoritatea opiniilor din mediul academic converg înspre două direcții atunci când se referă la această perioadă. Prima (partea plină) evidențiază rolul lui Andrei Marga în transformarea instituției din una local/regională în una națională și cu un început de vizibilitate internațională (pătrunderea în Top 500 universități din lume rămânând însă în sarcina viitoarelor conduceri). A doua (critică) se referă la modul mai puțin transparent și mai puțin democratic de luare și impunere a deciziilor la nivel de conducere, precum și favorizarea/defavorizarea cadrelor universitare în funcție de poziționarea lor față de Andrei Marga. Cum vârsta nu îi mai permite să candideze pentru un nou mandat, Andrei Marga va preda ștafeta în luna martie unui alt rector. Va fi cineva din sfera de influență a lui Andrei Marga sau din grupurile de opoziție (pentru că sunt mai multe) actuale? Răspunsul este greu de estimat în condițiile în care viitorul rector nu va mai fi ales de către Senat, ci de majoritatea angajaților UBB, prin vot secret într-un tur, sau, la nev