În comuna General Berthelot din Ţara Haţegului nu se ajunge uşor. Drumul de la Bucureşti până la Deva durează peste opt ore cu trenul, iar din gară trebuie să găseşti o ocazie ca să ajungi până la destinaţie.

Cu toate acestea, mulţi cercetătorii români şi străini se retrag în această zonă pentru o săptămână sau două ca să scrie în linişte lucrări şi analize sau să realizeze studii privind biodiversitatea la noul centru al Academiei Române din comuna General Berthelot.

În urmă cu an, în locul centrului modern de astăzi erau doar ruinele unui conac cu o importantă semnificaţie istorică pentru România, dar ignorat complet de către autorităţi.

Castelul Generalului Berthelot, aşa cum îl cunosc localnicii, a fost dintotdeauna mândria comunei care în prezent poartă acelaşi nume.

Această denumire i-a fost dată în cinstea generalului francez Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii militare franceze în ţara noastră în timpul Primului Război Mondial.

Generalul Berthelot a fost declarat cetăţean de onoare al României pentru merite deosebite în timpul războiului şi împroprietărit cu ferma de stat din Fărcădinul de Jos, fosta denumire a comunei din Ţara Haţegului. Generalul francez a primit conacul din Fărcădinul de Jos care a aparţinut familiei nobiliare Nopcea.

Un castel cu istorielungă

Străjuită la intrare pe două rânduri de trepte care au la capete câte un leu, clădirea este construită în forma unui templu antic, sprijinită pe şase coloane masive ce-i conferă o eleganţă aparte.

Interiorul era decorat cu numeroase piese antice, a căror frumuseţe a fost admirată de însuşi împăratul Franz Iosif I care s-a oprit şi la castelul baronului Nopcea în timpul ultimei vizite efectuate în Transilvania în 1852.

Aşa descria istoricul şi epigrafistul Theodor Mommsen castelul baronului Nopcea la mijlocul secolul XIX-lea.

După moartea lui