Traim vremuri de bejenie, iar singele nostru de romani get-beget fierbe si striga, in pura traditie retorica ciceroniana, ca patria e acolo unde-i bine. Conform datelor statistice ale Comisiei Europene, in ultimele doua decenii au plecat din Romania in jur de 2,1 milioane de locuitori. Alte cercetari ne informeaza ca in fruntea plecarilor din tara se afla, conform apartenentei la regiunile istorice ale patriei, moldovenii (28 de indivizi la mia de locuitori), muntenii (21 de persoane la mia de locuitori) si transilvanenii (19 indivizi la mia de locuitori). Tarile de destinatie alese de emigrantii romani sint, in ordinea descrescatoare a numarului de persoane plecate temporar sau definitiv, clasificate pe perioade, dupa cum urmeaza: intre 1990 si 1995, cele mai atractive tari, in special pentru gasirea unui loc de munca, au fost Israelul, Turcia, Ungaria si Germania; intre 1996 si 2002, interesul emigrantilor s-a mutat spre Italia si Spania; din 2002 si pina in prezent, plecarile cele mai frecvente au fost catre Italia, Spania, Marea Britanie si Grecia (suspectez ca la greci e criza din pricina alor nostri!). O alta categorie de informatii utile ne arata ca moldovenii s-au orientat, cu precadere, spre Italia, muntenii, spre Spania, iar transilvanenii, spre Ungaria si Germania. In fine, conform informatiilor referitoare la migratie difuzate de Comisia Europeana, romanii plecati din tara se afla pe locul al doilea in topul populatiilor migratoare, fiind intrecuti de turci si urmati de marocani. Factorii care determina despartirea romanilor de patria-muma (sau patria-ciuma pentru majoritatea celor plecati) sint mai multi, dar cel mai important este ca in ultimii douazeci de ani tranzitia a fost asa de bine ticluita de marii corifei politici ai patriei, incit au disparut aproape patru milioane de locuri de munca, cele mai multe disparitii - aproape jumatate din numarul to