La preluarea mandatului, în septembrie 2011, noul ministru al afacerilor europene, Leonard Orban, s-a angajat să atragă, în 2012, 20% din fondurile structurale (4 mld. euro).
Rata de rambursare de la UE - sumele decontate de UE în contul lucrărilor efectuate - cea care contează cu adevărat când vorbim de absorbţia fondurilor UE şi reprezintă, de fapt, chiar rata de absorbţie, a crescut până la 1 miliard de euro anul trecut, faţă de 465 milioane de euro la sfârşitul anului 2010. Deci în 2011 România a atras propriu-zis de la Uniunea Europeană, prin decontări, circa 535 milioane de euro din fonduri structurale, care nu includ agricultura. Nivelul marchează un salt în procente de la 2,3% din totalul fondurilor alocate între 2007 şi 2013 la 5,55%.
Pentru 2012, guvernul îşi propune decontări de încă 3 mld. euro, ceea ce înseamnă 8,2 mil. euro pe zi sau aproape 60 mil. euro pe săptămână, deci un ritm de şase ori mai rapid decât în 2011. Măsurată după alt indicator, absorbţia naţională a fondurilor UE - adică plăţile către beneficiari - a crescut în 2011 în procente de la 8,6% la finele lui decembrie 2010 la 15% la sfârşitul anului trecut. Acest indicator înseamnă plăţi făcute în economie de către guvern şi care urmează să fie decontate la Bruxelles.
Astfel, în contul beneficiarilor de fonduri UE au intrat în 2011 5,6 mld. lei (1,3 mld. euro). În toţi anii de la integrarea în Uniunea Europeană, beneficiarii de fonduri europene (structurale şi de coeziune) au luat 13,6 mld. lei (3,1 mld. euro), ceea ce corespunde unei rate de absorbţie naţională (bani ajunşi la cei care au aplicat pentru banii europeni) de 15% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate României în exerciţiul financiar 2007-2013.
Un salt apreciabil s-a produs într-o singură lună, în decembrie trecut, când în România au intrat fonduri UE (rambursări) de 351 mil
