Judecătorii şi procurorii care greşesc ”cu intenţie” vor putea fi traşi la răspundere şi la cererea ministrului. Independenţa justiţiei, argumente pro şi contra. Sursa: VLAD STĂNESCU

Curtea Constituţională a stabilit, în unanimitate, că legea răspunderii magistraţilor este constituţională.

Norma prevede că Inspecţia judiciară, care se va ocupa de verificarea magistraţilor care greşesc, să acţioneze independent de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acesta din urmă va numi, în urma unui concurs, şeful acestei structuri.

Temeri de ingerinţe politice în Justiţie

Potrivit noii legi, un judecător, atunci când greşeşte, poate fi tras la răspundere la sesizarea preşedintelui instanţei supreme sau a ministrului Justiţiei.

În cazul derapajelor procurorilor, verificările se fac la cererea Procurorului General sau a ministrului Justiţiei. Această din urmă prevedere a fost vehement contestată de magistraţi.

Ei au susţinut că, prin acest articol, se încalcă independenţa procurorilor şi judecătorilor, având în vedere că ministrul este numit politic. Proiectul de lege a fost respins de Camera Deputaţilor şi aprobat de Senat, în calitate de cameră decizională. A fost contestat de opoziţie la Curtea Constituţională şi, după decizia de ieri, trimis pentru promulgare la preşedinţie.

Predoiu garantează. Deocamdată

După votul din Senat, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că, în ceea ce priveşte iniţierea verificării magistraţilor care ţine de el, se va consulta de fiecare dată cu CSM. Ce se va întâmpla după ce Predoiu nu va mai fi ministru, când nimeni nu va mai garanta acest lucru, rămâne un mister.

Costurile somnului CSM şi acţiunile Înaltei Curţi

Greşeala aparţine în mare măsură şi CSM. În ultimii ani, prea puţini magistraţi au fost sancţionaţi de sistem. În ciuda prevederilor clare existente, acţiunile disciplina