În România, centrele sportive încep să se concentreze în jurul oraşelor cu nivel de trai mai ridicat. Cel puţin aşa reiese din statistica pe anul 2010, în care Bucureştiul adună mai bine de 25 la sută din totalul sportivilor legitimaţi din ţară. Capitala are cel mai mare număr de locuitori, aproape două milioane (10 la sută din total), contribuie cu aproape 20 la sută la PIB-ul ţării, dar la sport depăşeşte toţi ceilalţi indici. Uluitoare este şi progresia numărului de practicanţi din Bucureşti: la începutul anilor 90, cel mai mare oraş al ţării avea înregistraţi 27.571 de sportivi. Acum, numărul lor a crescut la 63.985!
Brașovul, în 1993, avea 2.335 de sportivi, conform numărului de practicanţi prezentat în din cel mai recent raport al Institutului Naţional de Statistică, fiind pe poziția a doua în topul național, după București. Acum, pe locul secund figurează Clujul (venit de pe poziția a șasea), cu 8.808 sportivi, brașovenii figurând pe poziția a treia cu 8.598 de sportivi, în 2010.
Faptul că Brașovul a rămas în top se datorează sporturilor de iarnă.
În România, centrele sportive încep să se concentreze în jurul oraşelor cu nivel de trai mai ridicat. Cel puţin aşa reiese din statistica pe anul 2010, în care Bucureştiul adună mai bine de 25 la sută din totalul sportivilor legitimaţi din ţară. Capitala are cel mai mare număr de locuitori, aproape două milioane (10 la sută din total), contribuie cu aproape 20 la sută la PIB-ul ţării, dar la sport depăşeşte toţi ceilalţi indici. Uluitoare este şi progresia numărului de practicanţi din Bucureşti: la începutul anilor 90, cel mai mare oraş al ţării avea înregistraţi 27.571 de sportivi. Acum, numărul lor a crescut la 63.985!
Brașovul, în 1993, avea 2.335 de sportivi, conform numărului de practicanţi prezentat în din cel mai recent raport al Institutului Naţional de Statistică, fiind pe poziția a
