Flavius Koczi & compania urcă munţii, joacă fotbal în omăt, ridică greutăţi şi se recuperează la saună în baza sportivă "Piatra Arsă" cu gîndul la Londra
Ninsoare cu soare. De marţi încoace, la 2.000 de metri altitudine, la complexul sportiv naţional Piatra Arsă, situat pe platoul Bucegi, ninge cu soare. "Curcubeul lipseşte!", glumeşte un angajat.
- De unde vin fulgii cînd cerul e senin?
- "Cred ca sînt aduşi de vîntul care bate mai sus", explică cineva...
Norii se văd în departare. Sînt albi şi pufoşi. Unul rătacit mai ajunge şi aici. Singurele pete de culoare din decorul alb presărat de verdele jnepenilor de la Piatra Arsă sînt sportivii. Lotul olimpic de gimnastică masculină, aflat în cantonament aici, sus, îşi începe ziua dis-de-dimineaţă, afară. La minus 5 grade Celsius, îmbrăcaţi în treninguri, dar cu trei bluze pe dedesubt, cei 9 gimnaşti îşi încep alergarea pe pantele din jurul complexului.
Timp de o oră, în şir indian, urcă şi coboară pe traseul spre Sinaia-Cota 2.000. Pe urcare, primul e Andrei Munteanu, mezinul grupului. Sîngele tînăr îi aleargă prin vene. Nici unul nu se vaită. La coborîre, conducerea o preia campionul european din 2011 de la sol, Flavius Koczi. Apoi sînt îndreptaţi de antrenorul coordonator Ioan Suciu spre stadion. Zapadă şi porţi ruginite. Cadrul perfect pentru o partidă de fotbal.
Koczi e şi aici în largul lui, parcă ar fi pe covorul de la sol. Degeaba antrenorul Marius Urzică încearcă să-l deposedeze. "Mînzul" e încăpăţînat. Totul se sfîrseşte cu o bătaie în nămeţi. Masorul Răzvan Spirescu are cel mai mult de suferit, băieţii îi aplică o corecţie severă, tăvălindu-l prin zăpadă. O să aibă "grijă" de ei, mai tîrziu, la şedinţele de recuperare.
Drumul spre hotel pare mai lung, sînt sfîrşiţi. Mănîncă, şi la ora 13:00 îşi fac siesta în camere. Dorm două ore, după ca