Iniţial, adică acum o lună şi ceva, când am mai scris pe marginea acestui caz, am crezut că DNA are un dosar mai consistent în ceea ce îl priveşte pe Gheorghe Bunea Stancu. Că nu e vorba doar de rătăcirea (palmarea) a 150 de mii de euro din campania electorală a lui Mircea Geoană.

Miercuri, însă, DNA a deschis larg ferestrele şi a urlat la portavoce, să se audă-n lumea toată: Bunea Stancu, împreună cu alţi trei inşi, printre care şi celebrul Ioan Niculae, a fost trimis în judecată. Asta înseamnă că, gata, DNA a încheiat cercetările, adică a strâns toate probele pe care şi-a propus să le obţină şi a trimis dosarul la instanţa de judecată. De-acum înainte, soarta lui Bunea Stancu este în mâinile judecătorilor. Altfel spus, nu mai e loc de ascuns dosarul prin nu ştiu ce fişet al nu ştiu cărui procuror. Procesul poate începe! - s-au bucurat unii, printre care m-aş fi numărat şi eu dacă nu aş fi văzut ce acuzaţii i se aduc lui Bunea Stancu. Staţi, staţi numa' să citiţi. I-auziţi cum sună: "Gheorghe Bunea Stancu este acuzat de folosirea influenţei şi autorităţii ce rezultă din funcţia de conducere într-un partid, pentru a obţine pentru altul bani sau foloase necuvenite, în dosarul legat de finanţarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană".

Voi aţi înţeles ceva? Primire de foloase necuvenite nu este în niciun caz, pentru că iată ce presupune chestia asta, citez: "Primirea de către un funcţionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia". Problema este că Bunea Stancu nu a făcut în timpul serviciului de la CJ lucrurile de care este acuzat. Deci, primirea de foloase necuvenite pică. Nici luare de mită nu este, căci nu se regăseşte nicăieri în materialul întocmit de procurorii DNA.

Şi-atunci ce este, oameni buni? Care-i treaba cu ancheta asta