A venit la Bucureşti cu "naţionala" ţării sale şi a acordat un interviu în exclusivitate pentru Gazeta Sporturilor. E un Messi din handbal care a cîştigat de cinci ori Liga Campionilor, cu trei echipe diferite.
Ţipă, se înroşeşte la faţă, transpiră, se luptă pentru fiecare minge, aruncă năprasnic, găseşte soluţii sclipitoare, joacă ba inter stînga, ba centru. Acesta este Siarhei Rutenka, cel din teren, deţinător a cinci trofee în Liga Campionilor. A început cu Celje Lasko în 2004, a continuat cu Ciudad Real în 2006, 2008 şi 2009 şi s-a bucurat din nou cu Barcelona, chiar anul trecut, în 2011.
Rîde mult, e degajat, vorbeşte cu mîndrie şi cu dragoste despre Belarus, ţara în care s-a născut, deşi a jucat şi pentru reprezentativa Sloveniei, are verighetă şi părul aranjat. Aşa e Siarhei Rutenka în afara terenului de handbal. După meciul cu România din Polivalentă, jucătorul în vîrstă de 30 de ani nu s-a plîns de oboseală şi a acceptat o discuţie de jumătate de oră. Deşi ştie şi engleză, a preferat să comunice în spaniolă, o limbă pe care o vorbeşte fără accent rusesc şi în care îşi găseşte imediat cuvintele.
- Siarhei, cum a fost meciul de la Bucureşti pentru tine?
- A fost o partidă dură, dar ne-am aşteptat la asta. Poate echipa României a avut mai mulţi jucători pe banca de rezerve şi asta a ajutat-o foarte mult. Am rezistat cît am putut, dar în ultimele minute românii au făcut o treabă mai bună ca noi şi au cîştigat pe merit.
- Un pic nervos pe parcursul partidei.
- Vă referiţi la final, probabil, cînd jucătorii României m-au acuzat de un gest nesportiv. Eu doar am încercat să dau gol, dacă voiam să lovesc pe cineva cu mingea în cap o făceam mai demult. N-am vrut să fac asta, eu m-am concentrat pe fază.
- Sînteţi favoriţi în meciul de la Minsk?
- Poate că dacă jucam mai bine în repriza a doua, dar sîntem acasă, e clar că
