Într-o analiză fără precedent a capitalismului, reputata publicaţie financiară britanică Financial Times, bastionul capitalismului, pune în discuţie sistemul bancar prin prisma dificultăţilor cu care se confruntă şi a influenţei pe care problemele băncilor le au asupra societăţii şi economiilor.

Dacă în urmă cu trei ani băncile au adus lumea în pragul unui dezastru economic, acum instituţiile de credit sunt ameninţate de criza datoriilor suverane din Europa, iar aversiunea societăţii civile faţă de ele este mai mare ca niciodată. De ce n-au reuşit băncile să-şi rezolve problemele? La această întrebare încearcă să găsească răspuns editorialistul John Gapper.

Ignorarea riscurilor

Mult timp, băncile au înaintat pe valul creşterii pieţelor de credit, propulsat de folosirea tot mai mult a produselor financiare derivate, relaxarea reglementării şi standardelor de capital şi ideea bancherilor că nu vor mai avea perderi în perioadele de criză.

Călătoria a fost mai mult un miraj, nu un miracol, spune Andrew Haldane, director executiv la Banca Angliei. Riscurile au fost în mare parte amânate, dacă nu ascunse, chiar faţă de şefi.

"Unele activităţi financiare, departe de a aduce valoare într-un mod dificil de înţeles, au creat de fapt instabilitate financiară şi au păgubit economia", explică Adair Turner, preşedinte al Autorităţii engleze pentru Servicii Financiare. Astfel de pericole au fost ignorate. "Era prea multă încredere că riscurile au fost transformate şi că avem un model bancar diferit. Totul a fost facilitat de guverne, care i-au ascultat pe bancheri şi i-au numit în funcţii înalte. Li s-a spus că tot ce trebuie să facă e să nu le stea în cale", notează Philip Augar, autor de cărţi financiare.

"Această industrie este condusă de persoane cu totul nepotrivite. Nu vorbim de oameni idioţi; timp de trei decenii, cu anumite pa