Domnita Stefanescu, "11 ani din istoria Romaniei, decembrie 1989 - decembrie 2000. O cronologie a evenimentelor", Editura "Masina de scris" (tel. 021/210.81.45), 976 pag.
Evenimentele din decembrie 1989 si urmarile lor pe care le traim pana azi au starnit si starnesc nenumarate comentarii, interpretari, atitudini. Istoria recenta e insa mereu vicleana cu aceia ce-i sunt contemporani. Fapte marunte pot capata, pentru actorii si martorii lor, proportii nebanuite, iar acte fundamentale se pot pierde, in momentul producerii lor, sub vartejul imprejurarilor, in contexte tulburi. De aceea citirea la cald a evenimentelor istorice e o intreprindere riscanta. Viziunea jurnalistica le poate transforma in naratiuni spectaculoase, dar cu legaturi fragile cu realitatea, le pot deturna ideologic sensurile prin relevarea unor "motive" derizorii din perspectiva mai vasta a "seriilor lungi", despre care vorbea - in domeniul evolutiilor economice - Mircea Vulcanescu. Poate parea surprinzatoare citarea aici a unei referiri, aparent paradoxale, asupra Istoriei, a unui dictator comunist chinez foarte in voga, intr-o anumita epoca, printre tinerii intelectuali occidentali, dar o folosesc fiindca mi se pare ilustrativa. Intrebat de un jurnalist despre semnificatia Revolutiei Franceze din 1789, Mao a spus: "Nu pot sa ma pronunt. Evenimentele sunt prea recente!". Lasand deoparte posibilele interpretari legate de structurile specifice ale mentalului din lumea asiatica, trebuie sa intelegem ca pronuntarea transanta in legatura cu semnificatia unor fapte considerate esentiale in evolutia unei comunitati e totdeauna suspecta de subiectivism pentru contemporanii evenimentelor. Istoria ca desfasurare in timp tinde sa relativizeze, sa schimbe semnificatia faptelor, iar memoria colectiva si individuala opereaza si ea o selectie ce duce la mitologizarea anumitor aspecte si obnubilarea alt
