Unul dintre marile atuuri ale lui Traian Băsescu era puterea de a recunoaște că a greșit. Este celebră declarația din campania prezidențială din 2004, cum că 20 la sută dintre români sunt homosexuali. A dat atunci un răspuns pripit, tot într-o intervenție telefonică, tot într-o emisiune televizată. A revenit însă ulterior spunând simplu: a fost o eroare. Și s-a închis subiectul.

Vanitatea e călcâiul lui Ahile, în cazul președintelui României. Într-o săptămână a făcut două greșeli. Și amândouă arată incapacitatea de a se detașa de propria-i persoană și de a avea viziune de ansamblu.

Prima greșeală a fost expunerea nefirească pe subiectul Legii Sănătății (purtătorii de mesaj ar fi trebuit să fie cei care au elaboarat această lege) și poziționarea ca adversar a lui Raed Arafat.

Traian Băsescu a mizat pe precedente. Toate disputele pe care le-a dus le-a câștigat. Greu, cu scoruri strânse, dar le-a câștigat. De data aceasta, a evaluat greșit adversarul. În toate celelalte confruntări, majoritatea adversarilor erau fie politicieni, fie oameni de afaceri. Nici unii, nici alții nu se bucură de simpatia publicului. Indiferent că avea sau nu dreptate Președintele, cetățenii nu s-au implicat activ în acele răfuieli. De data aceasta, Traian Băsescu a greșit ținta. Dr. Raed Arafat e identificat cu SMURD care salvează vieți. Traian Băsescu a reușit o contraperformanță. Să personalizeze legea reducând-o la un om care, din păcate pentru Traian Băsescu, e asimilat cu un serviciu care funcționează în favoarea cetățeanului. E vorba de percepție, dar care a luat o amploare suprinzătoare pentru unii, dar pentru o minte lucidă – previzibilă.

Nici domnul Ponta, nici domnul Antonescu nu ar fi putut să îi mobilizeze pe cetățeni, oricât ar fi spus că Legea Sănătății nu e bună. Pentru că și ei sunt politicieni, iar oamenii au prea puțină încredere în clasa politică. I-