Românii sunt europenii care resping în cea mai mare proporţie creşterea vârstei de pensionare, o măsură propusă de Comisia Europeană din cauza efectelor unei combinaţii de factori cu care se confruntă continentul - îmbătrânirea populaţiei, creşterea speranţei de viaţă şi scăderea populaţiei active la fel ca şi a numărului de nou născuţi.
6 din 10 europeni resping ideea creşterii vârstei de pensionare până în 2030. Bărbaţii bine educaţi de peste 55 de ani reprezintă categoria care repinge cel mai mult această măsură, potrivit eurobarometrului Comisiei Europene prezentat astăzi, la Bruxelles.
87% dintre români - cel mai mare procent din cetăţenii unui stat mebru, 86% dintre letoni, 83% dintre slovaci şi 81% dintre croaţi nu sunt de acord că vârsta de pensionare va trebui să crească în viitor. În schimb, respondenţii din Danemarca (58%), Ţările de Jos (55%), Irlanda (53%), Regatul Unit (51%) şi Austria (49%) recunosc nevoia ca vârsta oficială de pensionare să crească.
Majoritatea europenilor (71%) sunt conştienţi de faptul că populaţia îmbătrâneşte, dar aceasta este o preocupare pentru numai 42% dintre ei.
Doar unul din trei europeni consideră că vârsta de pensionare oficială va trebui să crească până în 2030. 61% dintre europeni sprijină ideea că oamenii ar trebui să li se permită să continue să lucreze după ce au ajuns la vârsta oficială de pensionare, iar 53% resping ideea de a exista limită de vârstă obligatorie. Potrivit Eurostat, vârsta medie de ieşire de pe piaţa forţei de muncă este de 61.5 ani.
Anul trecut, mai multe propuneri ale Comisiei Europene privind vârsta de pensionare au fost déjà discutate de eurodeputaţi. Avertismentele în legătură cu populaţia UE au fost clare: este nevoie de mărirea vârstei de pensionare, reducerea mecanismelor de pensionare anticipată, încurajarea angajării lucrătorilor mai vâr
