România ar putea oferi lecţii Budapestei în încercarea acesteia de a obţine un credit de salvare din partea Uniunii Europene şi a FMI, chiar dacă această constatare îi poate irita pe ungurii care s-au considerat întotdeauna superiori vecinilor lor mai săraci din est, notează vineri agenţia Reuters, într-o paralelă privind situaţia celor două state.
Respectând strict termenii unui program similar, Bucureştiul a reuşit să îşi repună economia, altădată frământată, pe drumul creşterii. Acest drum va fi însă dureros pe termen scurt şi îi va pedepsi pe decidenţii politici care au pus-o în aplicare. Confruntat cu un maxim al costurilor creditării, care riscă să alunge investitoriii străini, premierul ungar Viktor Orban a renunţat la abordarea confruntaţională cu creditorii şi încearcă să aducă unele corecţii.
Este însă probabil că Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional vor cere atât renunţarea la reformele care au definit guvernarea FIDESZ, cât şi noi măsuri de compensare a acestora, ceea ce ar putea duce la şi mai multă austeritate. Această poziţie dură l-a obligat pe omologul român al lui Orban, premierul Emil Boc, să impună măsuri de austeritate impopulare, în pofida amplei opoziţii publice şi a unei căderi abrupte de popularitate, factori pe care Orban îi va lua, cu siguranţă, în considerare. Dacă Ungaria va încheia acordul, acesta va stabiliza economia şi va promova reforma. Negocierile vor fi însă dure. ‘FMI a fost puţin flexibil în cazul României şi va fi şi mai puţin flexibil cu Ungaria. Va dori să inverseze reforme cheie sau aspecte ce vor fi foarte sensibile pentru votanţii FIDESZ, iar aici lucrurilor vor deveni foarte dificile’, consideră Nicholas Spiro, economist specializat în probleme de riscuri suverane.
Atât Ungaria, cât şi România şi-au asigurat credite de salvare de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în mo