“Intelectualul, ca să-şi salveze situația, se asortează cu regimul politic dominant”. „Elitele de astăzi au un deficit de educație rar întâlnit în perioada interbelică”. “Era mai puţină vulgaritate în perioada interbelică – în presă, în Parlament”. “N-am o reţetă, dar educația este clar că foloseşte foarte tare” spune istoricul Lucian Boia pe care l-am intervievat la sfârşitul anului trecut. Programată pentru sărbători la Realitatea TV, discuţia nu avea cum să se bucure de atenţia meritată din motive lesne de înţeles. Lucian Boia, cu o contribuţie excepţională la istoriografia românească actuală, este însă atât de rezervat şi apare atât de rar în media încât cred că re-editarea sub formă de text a interviului este binevenită.

Elena Vijulie: Domnule Boia, 2011 a fost un an bun pentru dvs. Ultima dvs. carte, “Capcanele Istoriei”, pare deja un succes, deşi a fost lansată în noiembrie. “Capcanele istoriei” este o carte despre elita intelectuală dintre anii 1930- 1950. Ce v-a îndemnat să studiați în mod deosebit această perioadă?

Lucian Boia: Mă ocup de elita intelectuală de ceva vreme– am publicat în urmă cu 2-3 ani o carte despre intelectualii germanofili din timpul primului război mondial – am continuat cercetarea. De ce m-am oprit asupra anilor 1930- 1950? E o perioadă fascinantă pentru un istoric. S-au succedat atunci în România rapid mai multe regimuri politice.

EV: Aţi numărat în introducere nu mai puţin şapte formule de guvernământ.

LB: Nici n-aș spune că 20 de ani, eu am privit ceva mai larg, dar pe parcursul a numai 10 ani – din 1937 până în 1947. E mai întâi regimul democratic – cu aproximații și limite– apoi este dictatura lui Carol al- II- lea din 38 până în 40… Apoi sunt cele câteva luni de dominație legionară – al treilea. Al patrulea, regimul lui Antonescu rămas fără legionari, din ianuarie ‘41 pana in ‘44. Al cincilea, începâ