- Social - nr. 930 / 13 Ianuarie, 2012 Intr-o iarna, acum peste 70 de ani, un vulpoi indraznet teroriza un sat de pe Campie. Oamenii aveau gainare din nuiele ingradite printre pari batuti in pamant. La interval de 2-3 zile, vulpoiul dadea lovitura, in toiul noptii, indeparta tencuiala de pe nuiele, apoi le rupea, daca erau subtirele, si intra la "ospatare”. Noaptea, gainile nu caraiau, asa ca opera in voie. Daca acest mod de "spargere” nu-i reusea, incerca prin acoperis intrucat cotetele de pasari erau acoperite cu paie, ori sapa la temelia constructiei. Cainii erau ocupati cu "festivalul” iernii si se luptau pentru a castiga favoarea catelelor, in loc sa pazeasca gospodariile stapanilor. Odata, un taran, iesind sa vada de animale, l-a deranjat pe vulpoi, care mai avea putin de lucrat pana sa patrunda in gainar. Omul a astupat gaura, dar a doua zi a luat o talanga, a pregatit cateva smarcuri, pe care le-a plasat la locul cu pricina, in interior, si le-a pus in legatura cu talanga. Cum era de asteptat, vulpoiul a venit in noaptea urmatoare si a reusit sa se incurce in smarcuri. Auzind talanga, omul a iesit din casa, a luat furca din tarnat si a dat fuga la gainar. Vulpoiul se zbatea sa iasa din cursa. Omul a reusit "sa tape” o data furca in el, dar acesta, printr-o smucitura disperata, s-a eliberat si a fugit, lasand urme de sange pe zapada. Nu se stie daca vulpoiul a murit din cauza ranilor, ori a tras invataminte din tentativa de "lovitura”, dar satul a scapat de el. Astazi, nu cotetul pasarilor, ci intregul nostru hotar este pus in pericol de haitele de "vulpoi”. Se vor gasi oare "tarani intelepti” care sa le vina de hac, ori se vor gasi colaborationisti care vor largi gaura inceputa, ca "vulpoii” sa intre si sa-si faca de cap? Mai ales ca se stie ca "vulpoii” nostri isi intrec masura si ne impun sa le dam nu numai painea de la gura, ci si habitatul cu totul, ca s