Frăţia Musulmană, principalul câştigător al primelor alegeri parlamentare libere, ar putea intra în conflict cu armata care se teme că islamiştii o vor lipsi de privilegii. Un scenariu de lovitură de stat în stil algerian este însă contrazis de mulţi din tabăra liberal-secularistă care acuză o înţelegere secretă de power sharing între islamişti şi militari.
„Viitorul în această regiune este islamist. Este o realitate că oamenii vor ca Islamul să joace un rol mai important în viaţa politică, iar liberalii vor trebui să înveţe să vorbească limba religiei şi să înceteze să se profileze ca anti-islamişti”, spune Shadi Hamid, cercetător la Brookings Doha Center, citat de Financial Times.
Reprimată multă vreme de regimul Mubarak, Frăţia Musulmană nu a putut fi eliminată din Egipt graţie puternicelor reţele prezente în moschei şi implicate în activităţi de caritate. Tot acestea i-au adus victoria electorală recentă. Liderii mişcării au trimis mesaje de reasigurare Occidentului că nu vor încerca să monopolizeze puterea, dovada fiind faptul că nu vor propune un candidat pentru alegerile prezidenţiale. Acum lucrurile s-au mai schimbat, iar Frăţia a renunţat la ideea creării unui sistem parlamentar, mai degrabă decât unul prezidenţial prin noua Constituţie.
Deja în vară s-a ajuns la prima ciocnire de interese între islamişti şi armata, care căuta să-şi protejeze privilegiile politico-economice şi controlul asupra unor probleme sensibile precum menţinerea tratatului de pace cu Israelul. Frăţia şi salafiştii au făcut apel la proteste în stradă împotriva unor amendamente constituţionale cerute de generali care urmau să sustragă armata controlului Parlamentului şi să-i dea un rol politic permanent.
Provocările pentru Frăţia Musulmană sunt însă mult mai mari. Pe lângă conflictul cu armata, islamiştii „moştenesc” un stat cu o economie puternic afectată de dece