Preafericitul Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, a fost ridicat la demnitatea de cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea. Este al treilea cardinal român. Predecesorii săi, Iuliu Hossu, cel care a citit Proclamaţia Unirii de la Alba Iulia, şi Alexandru Todea, ambii prelaţi greco-catolici, au plătit cu ani grei de închisoare fidelitatea lor faţă de credinţă şi neam. Numirea PF Lucian Mureşan capătă o semnificaţie aparte în condiţiile în care România nu are un scaun episcopal în care să fie instalat prin tradiţie un cardinal, cum e cazul la Milano, Torino etc. În acest context, numirea celui de-al treilea cardinal din sânul Bisericii Greco-Catolice reprezintă recunoaşterea tăriei credinţei pe care această Biserică a mărturisit-o în sânul neamului românesc în confruntarea cu dictatura comunistă. PF Lucian a avut bunăvoinţa de a răspunde câtorva întrebări ale României libere. Este primul interviu acordat presei după anunţul Sfântului Părinte.

Cu ce sentimente aţi primit vestea numirii în rangul de cardinal al Bisericii Catolice?

PF Lucian Mureşan: În primul rând, doresc să spun că nici o clipă nu am ezitat să atribui această numire din partea Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea întregii Biserici Române Unite. Este prezenţa vie şi suferitoare a Bisericii Unite care a primit recunoaşterea purpurei. Această Biserică, în care m-am născut şi am fost crescut de părinţii mei, este mama de suflet al atâtor români care s-au dedicat pe altarul Domnului şi al neamului românesc. Personal, îmi exprim recunoştinţa faţă de harul Cerului oferit atâtor suflete ce şi-au păstrat, cu toate greutăţile şi încercările vieţii, credinţa şi unirea cu Biserica zidită pe mărturia apostolului Petru.

Sunteţi al treilea cardinal român şi totodată greco-catolic. Ce anume vă leagă de prezenţa celor doi înaintaşi care v-au precedat în cinul pur