Decizia S&P de a retrograda nouă ţări din zona euro ar putea avea ca efect creşterea costurilor de finanţare în euro pentru România, atât prin contagiunea aversiunii la risc a investitorilor, cât şi prin canalul bancar, întrucât instituţiile-mamă se vor finanţa şi mai scump, afirmă analiştii români, citaţi de Mediafax.

În ciuda amploarei deciziei S&P, analiştii nu văd uniform efectele la nivelul UE sau al României, iar diferenţele sunt observabile încă de la interpretarea anunţului agenţiei de rating.

"Decizia S&P de a reduce ratingul suveran pentru majoritatea ţărilor din zona euro este una foarte greu de digerat. Teoretic, pentru a repara această situaţie, zona euro trebuie să reducă datoria publică şi să arate cum poate credibil să crească veniturile. Pentru ambele este nevoie de timp. O altă soluţie ar fi fost creşterea economică, dar aici probabilitatea este mult mai mică", a comentat analistul Florin Cîţu.

El crede că pe termen scurt aceste decizii vor afecta negativ creşterea economică din România, prin costuri mai mari ale capitalului.

"Efectul imediat al acestor decizii se va simţi în costul de finanţare. Din păcate pentru noi, faptul că Franţa, Italia, Austria se finanţează mai scump înseamnă că şi preţul capitalului direcţionat către România va fi mai mare", a spus Cîţu.

Pe termen lung, daca UE vrea să rămână competitivă la nivel global, Cîţu consideră că efectul ar trebui să fie o creştere a productivităţii şi înscrierea pe un canal de creştere economică sustenabilă.

"Totul depinde de cum vor reacţiona politicile economice. Eu sper să înteleagă că a venit momentul ca taxele şi impozitele pe capital să scadă şi astfel să contracareze efectul acestor decizii. Bineînţeles, scăderea taxelor trebuie facută în acelaşi timp cu reducerea datoriei publice", a adăugat Cîţu.

Economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Du