Traian Basescu a ingropat cu mana sau, mai precis, cu vorba lui proiectul reformei in sanatate. A ingropat-o in furtuna starnita de conflictul virulent si gratuit cu doctorul Raed Arafat.

Din momenul in care Traian Basescu a declansat acest atac a compromis, prin personalizare, orice dezbatere autentica asupra proiectului. Victimizarea lui Raed Arafat a eclipsat orice alta abordare in privinta unei legi de maxima de importanta si a starnit niste pasiuni publice in strada, chiar daca partial politizate, pe care nu le-am mai vazut demult. Dar aceasta a fost doar cea mai mare dintre erori.

Traian Basescu a incercat sa impuna Legea Sanatatii din cea mai proasta postura cu putinta, mai ales cat timp in memoria colectiva exista inca, terifianta, imaginea conducatorului specialist in toate.

Presedintele a avut in interval de cateva zile doua interventii de cate o ora (una telefonica, din proprie initiativa, la Realitatea TV, dupa modelul primului mandat), in care a perorat despre Legea Sanatatii. Cam mult pentru un om care a tinut sa precizeze de cateva ori ca nu e specialist in domeniu.

Si atunci de ce nu a lasat specialistii sa vorbeasca despre ea? De ce nu i-am auzit sarind in apararea legii pe ministrul Sanatatii sau pe seful comisiei care a elaborat proiectul, Cristian Vladescu?

Ba chiar mai mult, Traian Basescu s-a luat "in bete" cu unul dintre cei mai respectati profesionisti in domeniu. Stiu ca presedintele functioneaza la potential maxim doar daca are in fata un adversar cu chip, nume si prenume, care sa personalizeze curentul de opinie contrar cu al domniei sale. Taramul abstractiunii nu este punctul sau forte, iar lupta de idei nu-l pasioneaza cat timp nu curge niciun strop de "sange".

Dar chiar si asa, mi-e greu sa cred ca Traian Basescu, cu experienta si instinctul sau remarcabile, nu stia