8 martie 1987
Jenei, Angelescu, Urs, Fetinca. Iubirea de iubire a lui Eminescu
De Ziua Femeii ne vizitează omul care are sub stăpânire cea mai iubită şi năzdrăvană femeie a României, echipa naţională de fotbal. E vorba despre Emeric Ienei, pe care-l aduce la noi Mircea Angelescu. Sunt însoţiţi de profesorul Robi Urs.
A.P. îmi verifică nişte lucrări de sinteză la literatură. Nu sunt prea reuşite. Reţin cea mai interesantă observaţie a lui A.P., care atacă tipul de comentariu banal la adresa marilor poeţi. Scriam eu într-o lucrare că Eminescu a iubit natura. A.P. crede că nu asta e important, că Eminescu a iubit natura – ei şi? –, ci împrejurarea că natura l-a iubit pe el.
Fiecare dintre noi iubeşte natura, dar numai cei iubiţi de natură şi hărăziţi pot scrie literatură definitivă. Dialogul nostru despre Eminescu nu se încheie decât după ora 1 noaptea, când creşte şi presiunea la gaze şi putem dezmorţi casa, dând drumul la centrală. A.P. nu crede că Eminescu a iubit cel mai mult pe lume femeia Veronica Micle, ci e sigur că a iubit, mai mult decât orice, iubirea. Trebuie analizată, cu foarte mare grijă, aşa-zisa vină a femeilor care nu i-au înţeles pe marii poeţi. Noi, cititorii, le judecăm aspru pe femei, din perspectiva literaturii scrise de cei care le-au iubit şi au fost înşelaţi. Nu ele sunt vinovate că au suportat sau nu poeţii, ca bărbaţi, oameni cu mult har, dar, probabil, posesori ai unor defecte intolerabile. Când mă duc să mă culc, A.P. acceptă invitaţia la şah, pe care i-o adresează domnul Fetinca, în aburii apei distilate din bucătărie.
9 martie 1987
Cotidiene
După-amiaza, A.P. îi are ca invitaţi pe domnul Chiriacescu, doamnele Luminiţa şi Domniţa şi pe doctorul Ozun. Două meditaţii, cu domnul Ion Rotaru şi cu doamna Rodica Bogza. La literatură şi engleză mai am încă mult de lucru, iar la gramatică am ajuns l
