Oricat s-ar stradui cineva, un comentator, un slujbas cu tasta, ca mine, sa ramana echidistant, lucid, analitic fara sentiment, natura intima a gandirii se instaleaza printre randuri.
In scandalul acesta din Sanatate e greu, de altfel, sa fii de piatra, deoarece te raportezi mereu la trecut. Nu-ti vine sa crezi ca autoritatile sunt in stare sa nasca un proiect de natura sa repare, dincolo de definitie, un sistem care amplifica boala, in loc sa se strambe la ea.
Mai ales ca incredintarea unor felii din stat catre pusculite private, in numele eficientizarii, a fost mereu grevata de suspiciuni. Cum spuneam cu alta ocazie, eu si Bubi nu avem acces la oportunitati, nu aflam ca exista. Nu facem parte dintre privilegiati. Nu vom fi numiti niciodata in comisia de supraveghere a unui tort, deoarece n-am lipit niciodata afise.
Necazul este ca, in toata aceasta isterie, pe care o inteleg pana la un punct, deoarece intr-o lume a senzatiilor, manipularii nu-i trebuie decat un pui de fitil, n-a mai ramas loc pentru miza. Si asta nu este plecarea lui Traian Basescu pentru a fi numit Raed Arafat, ci reforma sanatatii.
Desigur ca un asemenea proiect nu trebuia sa urmeze traseul obisnuit al actelor normative in drumul lor spre adoptare. Dezbaterea publica se cerea a fi un efort national de citire, subliniere, adnotare. Orice cap care are pretentia ca merita luat in seama, deoarece judeca, trebuia sa faca minimul efort de a citi proiectul inainte de a-l blestema.
Matusicile care au iesit in strada in sustinerea creatorului SMURD habar nu au ce contine legea, analistii tv s-a limitat a intreba oameni politici si directori din sistemul sanitar ce parere au, dar nu le-au dat mai mult de doua minute sa raspunda - "suntem grabiti, nu avem foarte mult timp la dispozitie". Asa-i, daca in platou vin mai mult de doua persoane, si nimen
