Nicolae Malaxa, emigrat după 1947 în SUA, făcuse obiectul unei ample investigaţii a FBI.
6 martie 1949. O zi ce poate fi fixată, din perspectiva timpului istoric trecut, ca debutul isteriei americane numite maccarthism. Altfel zis, al spaimei colective că spionii sovietici sunt plantaţi peste tot în instituţiile SUA, de unde transmit Moscovei informaţii vitale în conflictul planetar numit Războiul Rece. Pe 6 martie 1949, la o intersecţie din Manhattan, New York, agenţii FBI o arestează pe Judith Coplon, funcţionară la Departamentul de Justiţie al SUA. În poşeta respectivei, agenţii găsesc 34 de documente ultrasecrete, pe care ea urma să le înmâneze agentului NKVD Valentin Gubişev, aflat la New York sub acoperirea de funcţionar la Secretariatul ONU. Născută în 1922 (în 1949 avea 27 de ani), Judith Coplon e angajată, în 1943, după absolvirea Barnard College, la Departamentul de Justiţie al SUA. În 1944, e transferată la una dintre secţiile cele mai sensibile ale Departamentului: cea dedicată urmăririi agenţilor străini infiltraţi în instituţiile americane. În 1944, Judith Coplon e recrutată de NKVD sub numele de cod Sima. Se creează astfel una dintre situaţiile care explică din perspectiva zilei de azi marile slăbiciuni ale Americii şi ale Occidentului în general în faţa URSS: în instituţiile însărcinate cu urmărirea şi lichidarea spionilor ruşi lucrau exact spioni ruşi!
Domnişoara Judith Coplon, o americancă stilată, aparţinând lumii bune, devenită trădătoare din convingeri comuniste, avea acces la toate rapoartele prin care FBI informa Departamentul de Justiţie asupra celor suspectaţi că sunt spioni ruşi. Ce mai încolo şi încoace. Lupul-paznic la oi! Judith Coplon a fost depistată ca agent al Moscovei în cadrul vastei operaţiuni cunoscute sub numele de Proiectul Venona. Punând mâna pe codul sovietic, americanii purced, începând cu 1946, la decriptare
