Întreaga Europă aştepta luni reacţia pieţelor financiare după ce, vinerea trecută, nouă ţări ale zonei euro şi-au văzut nota financiară scăzută de agenţia Standard & Poor's. Putem spune pentru moment că investitorii n-au intrat în panică, pieţele erau luni relativ calme, dar clasa politică europeană recunoaşte apariţia unor noi dificultăţi la orizont. Iar în Franţa, unde peste trei luni au loc alegeri prezidenţiale, dezbaterea a crescut în intensitate.

Matei Vişniec:

Toate forţele politice se repoziţionează în acest context şi chiar programele politice se rescriu în noile condiţii. Omul care a avut cel mai mult de suferit în urma acestei "degradări" a notei franceze este, fără îndoială, preşedintele Nicolas Sarkozy. Tot el este şi cel care, în trecut, i-a conferit o importanţă excesivă acestui triplu A şi a considerat ca fiind aproape o chestiune de onoare menţinerea sa. Într-un fel, şeful statului francez s-a plasat el însuşi sub umbrela protectoare a notei maxime, conform raţionamentului următor: "Dacă Franţa este notată cu trei de A, înseamnă că politica mea merită trei de A, deci eu am trei de A". Iar acum, dintr-o dată, scăderea notei franceze se repercutează frontal asupra preşedintelui şi mai ales asupra şanselor sale de a obţine un nou mandat în fruntea statului francez peste trei luni. Pe un ton grav, el a încercat însă să "calmeze" jocul: "Este o încercare. şi ca atare trebuie să o înfruntam Trebuie să rezistăm. Trebuie să ne batem. Trebuie să dăm dovadă de curaj, trebuie să dăm dovadă de sânge rece. Nu răspundem unei crize de această amploare prin agitaţie, prin precipitare şi prin polemică."

Iată deci tonul adoptat de Nicolas Sarkozy care promite că va reveni cu noi măsuri şi le promite francezilor că li se va adresa, fără îndoială prin intermediul televiziunii, la sfârşitul lunii. Un ton chiar şi mai calm, şi mai rezonabil, a fost