Situaţia din Ungaria provoacă de câteva săptămâni de zile o serie de luări de poziţie foarte critice. Intelectuali maghiari, dar şi europeni, denunţă regimul autoritar instaurat de premierul Viktor Orban, ajuns la putere în urmă cu un an şi jumătate. Presa occidentală e la rândul său îngrijorată de derivele regimului de la Budapesta, unii comentatori evocând chiar "fascismul postmodern" de care ar da dovadă Orban.

Vasile Damian a stat de vorbă cu Antonela Capelle-Pogăcean, cercetătoare la Centrul de Studii şi Cercetări Internaţionale din Paris - CERI - specialistă în domeniul Ungariei şi al României:

Vasile Damian: De câteva săptămâni, noua reformă constituţională din Ungaria provoacă proteste atât în ţară cât şi în străinătate. Era previzibilă această radicalizare a puterii de la Budapesta? Ne puteam aştepta la o astfel de reacţie, ţinând cont de parcursul politic şi ideologic al lui Viktor Orban?

A.C.P.: Faţă de aşteptările de la Budapesta, constituţia nu a fost atât de radicală pe cât unii dintre membrii opoziţiei se aşteptau. Protestele la care am asistat de câteva săptămâni se înscriu pe un fundal care e mai complex, care e legat şi de evoluţiile din UE, şi de evoluţiile din opoziţia maghiară, şi de o degradare a stării economice generale. Revenind însă la chestiunea noii constituţii, ea modifică multe puncte din sistemul legislativ şi instituţional din Ungaria, o centralizare a puterii între mâinile executivului. Din punctul acesta de vedere ne puteam aştepta la o asemenea evoluţie, ţinând cont de profilul politic şi psihologic al primului ministru maghiar.

V.D.: Într-un articol publicat recent în ziarul Le Monde, criticaţi felul în care presa a descris situaţia din Ungaria. Vi se pare în particular exagerat să-l descriem pe Orban drept un dictator sau un fascist. Cum trebuie atunci considerat cineva care, de când e la putere, nu f