Am un optimism rezervat vizavi de noua lege a sănătăţii, dată fiind amploarea modificărilor propuse şi timpul scurt de implementare. În mod normal, o reformă la nivel de macrostructură ar trebui să beneficieze de nişte experienţe-pilot, lucru prevăzut, de altfel şi de Legea nr. 24/2000 privind circumstanţele premergătoare emiterii unei legi.

Dacă prevederile legii nu se pot implementa va suferi toată populaţia României.

De asemenea, în acord cu expunerea de motive, se urmăreşte creşterea veniturilor atrase la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) prin creşterea bazei de contribuţie şi diversificarea finanţării.

Creşterea bazei de contribuţie este evidentă, prin faptul că intuim o scădere a serviciilor din pachetul de bază (ulterior reglementabile), dar nu există mecanisme noi de diversificare a finanţării pentru FNUASS. Creşterea finanţării va rezulta din asigurările voluntare. Şi în actuala legislaţie era permis autorităţilor locale şi entităţilor private să finanţeze spitale, mai mult chiar, spitalele publice puteau opta pentru un management privat (dar nu am informaţii că acest lucru s-ar fi realizat).

Diminuarea pachetului de bază înseamnă însă presiune asupra populaţiei să încheie asigurări voluntare, ceea ce poate fi realist pentru persoanele cu venituri medii/peste medie, dar lipsit de fezabilitate pentru persoanele sărace. Ca urmare, accesul acestora din urmă la servicii va scădea.

În plus, expunerea de motive mai prevede "Concomitent trebuie dezvoltate mecanisme care să asigure că fondurile suplimentare sunt cheltuite mult mai eficient, în beneficiul cât mai multor pacienţi, concomitent cu stimularea celor care contribuie la acte medicale de calitate şi eficienţă sporită. Ca atare, propunerea legislativă are în vedere să rezolve cu prioritate aceste aspecte de finanţare, cu impact nemijlocit asupra funcţ