In Valea Regilor de la Karnak, in Egipt, argeologii elvetieni de la Universitatea Basel au facut o descoperire inedita: mormantul unei cantarete ce proslavea zeul suprem, Amon Ra, vechi de 3.000 de ani.
Anuntul a fost facut de Mohammed Ibrahim, ministrul antichitatilor, potrivit Sott, care citeaza o stire a Agentiei France-Presse. Descoperirea a fost facuta accidental a declarat ministrul egiptean.
Femeia, Nehmes Bastet, a fost o cantareata ce inchina cantece de adoratie zeului suprem Amon Ra, in timpul dinastiei a 22-a (945-712 i.Hr.), in conformitate cu o inscriptie gasita pe o placa de lemn in mormantul sau.
Ea a fost fiica Marelui Preot al lui Amon, potrivit declaratiei lui Ibrahim.
Descoperirea este importanta deoarece "aceasta arata ca Valea Regilor a fost folosita, de asemenea, pentru inhumarea persoanelor obisnuite si a preotilor din dinastia a 22-a", a spus ministrul egiptean.
Pana in prezent, mormintele gasite in Valea Regilor erau doar cele ale familiilor regale egiptene.
In Valea Regilor de la Karnak, in Egipt, argeologii elvetieni de la Universitatea Basel au facut o descoperire inedita: mormantul unei cantarete ce proslavea zeul suprem, Amon Ra, vechi de 3.000 de ani.
Anuntul a fost facut de Mohammed Ibrahim, ministrul antichitatilor, potrivit Sott, care citeaza o stire a Agentiei France-Presse. Descoperirea a fost facuta accidental a declarat ministrul egiptean.
Femeia, Nehmes Bastet, a fost o cantareata ce inchina cantece de adoratie zeului suprem Amon Ra, in timpul dinastiei a 22-a (945-712 i.Hr.), in conformitate cu o inscriptie gasita pe o placa de lemn in mormantul sau.
Ea a fost fiica Marelui Preot al lui Amon, potrivit declaratiei lui Ibrahim.
Descoperirea este importanta deoarece "aceasta arata ca Valea Regilor a fost fo
