Deciziile luate de Banca Naţională pentru a stimula împrumutul în moneda locală nu au, deocamdată, efecte. În cele două luni care au trecut de la prima tăiere de rată, costurile la credite s-au majorat. Sursa: VLAD STĂNESCU
Îîn cele două luni şi jumătate care au trecut de la prima tăiere a dobânzii-cheie (perioadă în care BNR a mai operat o scădere, chiar la începutul acestui an), mai multe bănci au decis să majoreze costurile creditelor de nevoi personale în lei, în loc să le scadă. Nici creditele cu garanţii imobiliare nu sunt în acest moment mai ieftine ca în octombrie 2011. Mai mult, câteva bănci au crescut şi dobânzile oferite la depozite, ceea ce arată că au în continuare nevoie de lichidităţi. Dacă la începutul lunii noiembrie 2011 cea mai bună dobândă pentru depozitele la termen era de 6,75%, acum a ajuns la 7,5%.
De altfel, băncile din România oferă, în acest moment, cea mai bună dobândă reală pentru economii, comparativ cu corespondentele lor din celelalte ţări membre ale Uniunii Europene care nu au trecut încă la moneda unică, din cauza nevoii de lichiditate (în cazul dobânzilor la depozite) şi a nivelului redus al cererii, în cazul creditelor.
În plus, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, aminteşte că între momentul modificării dobânzii de politică monetară şi cel al reducerii efective a dobânzilor practicate de bănci a existat întotdeauna un decalaj de câteva luni.
"Deciziile din noiembrie şi ianuarie ale BNR se vor vedea în piaţă la timpul potrivit, respectiv la patru - şapte luni. Indiferent ce spun băncile - că au dificultăţi, că nu vor face, că nu vor drege - este limpede că acele bănci care se vor sustrage, adică se vor îndepărta de valul pe care l-a indicat BNR - adică de scădere a dobânzilor - vor pierde cote de piaţă“, crede Vasilescu.
Această variantă nu poate j
