Fondurile de obligaţiuni au atras de la investitori 440 milioane de lei anul trecut, cel mai ridicat nivel din rândul fondurilor mutuale, în condiţiile în care investitorii au prins curaj să îşi asume riscuri şi să profite astfel de dobânzile ridicate de pe piaţa instrumentelor cu venit fix.
Tabloul intrărilor nete în fondurile mutuale arată un peisaj complet schimbat în 2011 faţă de ceea ce s-a întâmplat anul precedent. Nu doar intrările nete s-au contractat la jumătate până la 993 milioane de lei, schimbări importante au avut loc şi în preferinţele investitorilor, potrivit statisticilor emise de Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF). Mai exact, dacă în 2010, fondurile de obligaţiuni înregistrau intrări nete de 154 milioane de lei, situându-se pe locul doi în topul vânzărilor, la mare distanţă de fondurile monetare care câştigau poziţia de lideri cu sume nete atrase de peste un miliard de lei, în 2011 a avut loc o rocadă: fondurile de obligaţiuni au devenit lideri cu intrări de 439,6 milioane de lei, sumă peste cele 331,9 milioane de lei atrase de fondurile monetare. Din fondurile diversificate au continuat să iasă bani şi în 2011, respectiv 38,5 milioane de lei. Fondurile de acţiuni locale au pierdut 4,1 milioane de lei sub forma retragerilor nete, în timp ce fondul de acţiuni al ING, înregistrat în Luxemburg, a strâns circa 36,6 mil. lei.
Structura intrărilor nete pe fiecare categorie de fond mutual în parte este importantă pentru că scoate la iveală, pe de o parte, care a fost miza anului 2011 în reţelele bancare de distribuţie dar şi faptul că investitorii au fost dispuşi să rişte mai mult pentru că fondurile de obligaţiuni au un profil de risc mai ridicat decât fondurile monetare. Fondurile de obligaţiuni investesc în titluri de stat, ale căror dobânzi au crescut vertiginos anul trecut în condiţiile crizei datoriilor suverane din zo
