„CCR poate opri procesul (suspendării preşedintelui - n.r.) pentru că aşa spune legea", a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, cu ocazia unui interviu acordat ziare.com.

Este vorba de Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aşa cum a fost ea modificată în 2010, la propunerea unui grup de parlamentari PDL. Mai exact, judecătorii se pot pronunţa acum şi asupra hotărârilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi asupra hotărârilor comune ale celor două Camere, la sesizarea unuia din preşedinţii Camerelor, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 50 de deputaţi ori cel puţin 25 de senatori. Or, tocmai în această situaţie se ajunge în cazul unei noi încercări de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.

Concret, pe durata procedurii parlamentare a suspendării, drumul aleşilor se intersectează de două ori cu cel al judecătorilor CCR: la avizul consultativ (când Curtea spune dacă faptele imputate preşedintelui sunt sau nu încălcări ale Constituţiei de natură să atragă suspendarea) şi după ce Parlamentul decide, prin vot, suspendarea şefului statului (când este de aşteptat ca preşedinţii celor două Camere sau grupul PDL să atace la CCR hotărârea Parlamentului). „Atunci, decizia Curţii nu mai e consultativă, e obligatorie", precizează Zegrean.

Cu alte cuvinte, un alt obstacol în calea opoziţiei pe lângă lipsa majorităţii parlamentare, lipsă care face practic imposibilă adoptarea unei hotărâri de suspendare. De altfel, şi liderii USL au admis că nu au, în acest moment, pârghiile necesare pentru o nouă suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Ca să nu mai spunem că, şi în cazul în care s-ar depăşi etapele Parlament şi Curtea Constituţională, opoziţia ar avea de depăşit şi problema mobilizării românilor la referendum (pentru a cărui validare ar trebui să vină jumătate plus unu din alegătorii cu drept