Raportul Curţii de Conturi pentru anul 2010 punctează numeroase disfuncţionalităţi privind gestiunea banului public în administraţiile centrale şi locale.

Experţii Curţii de Conturi estimează că suma risipită din cauza gestiunii neglijente ar putea urca la 3,2 miliarde de lei, bani care sunt, teoretic, recuperabili. Risipa s-ar datora, potrivit raportului citat, neîncasării la termen a unor venituri, utilizării nelegale a fondurilor, acordării unor salarii fără respectarea legii, angajării unor persoane pe posturi nebugetate şi încălcării normelor care guvernează achiziţiile publice. Dincolo de tehnicalităţile privind înregistrările contabile, de erorile sau de interpretările diferite ale experţilor din spaţiul public, îngrijorează o atitudine relaxată privind gestiunea patrimoniului. În foarte multe cazuri, instituţii sau companii de stat nu şi-au pus ordine în posesiunile de terenuri de care dispun, potrivit legii. De la Teatrul de Operetă „Ion Dacian“ şi până la Hidroelectrica sau chiar Petrom, nimeni nu şi-a luat în posesie terenurile pe care ar fi trebuit să fie proprietar. Experţii Curţii de Conturi nu clarifică motivele pentru care, în fiecare caz în parte, terenurile nu au fost trecute legal în proprietatea acestor instituţii sau companii. Fenomenul este însă aproape generalizat.

Multe aspecte sunt cunoscute deja, altele sunt chestiuni tehnice, privind erori contabile sau interpretări diferite ale legislaţiei contabile.

Haosul domneşte în una dintre instituţiile oarecum ocolite până acum de controalele Curţii de Conturi: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care nu a putut preciza câte contracte de privatizare s-au făcut în perioada 1992-2010. A ieşit la iveală faptul că Autoritatea care trebuia să gestioneze afacerile statului, să recupereze banii acestuia şi să monitorizeze apoi îndeplinirea clauzelor contractu