Creierul unei persoane cu credinta in Dumnezeu este diferit de cel al unui ateu, releva noi studii.
Cercetatorii au identificat diferente intre creierele credinciosilor si necredinciosilor, dar imaginea neuronala nu este inca completa, sustine Andrew Newberg, director de cercetare la Centrul medical Myrna Brind de la Universitatea Thomas Jefferson din Philadelphia, potrivit Scientific American.
Mai multe studii au aratat ca persoanele care practica meditatia sau cei care s-au rugat de mai multi ani au o activitate crescuta si au tesutul cerebral mai mare in lobii frontali, in comparatie cu oamenii care nu mediteaza sau nu se roaga.
Un studiu mai recent a aratat ca persoanele ce au avut experiente prin care "s-au nascut din nou" au hipocampusul mai mic - partea din creier care implica emotiile si memoria - decat ateii.
Aceste constatari sunt dificil de interpretat, deoarece ele nu clarifica daca, avand lobii frontali mai mari sau hipocampusul mai mic, o persoana devine mai religioasa sau invers - daca este credincioasa, au loc schimbari in aceste regiuni ale creierului.
Diverse experimente au incercat sa elucideze daca unei persoane care crede in Dumnezeu ii apar schimbari similare ale creierului, cu una ce crede in altceva.
Rezultatele de pana acum sugereaza faptul ca un creier "religios" prezinta un nivel mai ridicat de dopamina, un hormon asociat unei atentii si unei motivatii sporite.
Asadar, ce a evidentiat cercetarea? Acum putem spune ca intre un creier "religios" si unul ateu exista diferente, dar ceea ce le cauzeaza ramane o necunoscuta.
Creierul unei persoane cu credinta in Dumnezeu este diferit de cel al unui ateu, releva noi studii.
Cercetatorii au identificat diferente intre creierele credinciosilor si necredinciosilor, dar imaginea neuronala n