Panică, gaze lacrimogene, incendii şi \"suveniruri\" păstrate, în timpul violențelor de duminică seara, de prin vitrinele sparte ale magazinelor. Sursa: VLAD STĂNESCU
La Universitate lumea protestează paşnic. Dar "la Unirii e măcel", anunţă cineva, în timp ce un cordon gros de jandarmi strigă spre cei de pe Bulevardul Magheru să urce spre Universitate.
Forţele de ordine opresc la nimereală pe oricine li se pare suspect. Un bărbat şi-o femeie urcă în toată busculada, pe trotuar, cu aerul rătăcit al celui ajuns pentru prima dată în Capitală. Cară sarsanale de rafie, se duc cine ştie unde, cu treabă. "Doamne, e ca la Revoluţie", se cutremură femeia când se apropie jandarmii de ea. "Stai pe loc!", strigă mascaţii, femeia aproape că leşină. O lasă în pace, au greşit ţinta, zeci de persoane au fost confundate în tot haosul cu protestatari violenţi. Mulţi jandarmi şi-au pierdut calmul. Și acum, pe lângă bolovanii încasaţi, mai iese şi o femeie la balcon și toarnă pe ei apă dintr-un lighean.
La Unirii, în piață, pare într-adevăr că a fost măcel. Mascaţii au lăsat acum locul pe mâna tinerilor de aici. Toţi băieţi, marea majoritate cu vârste sub 30 de ani, se plimbă fără noimă printre sute de pietre rămase în urma luptei. Scandează. Ard focuri în miezul străzilor, cineva urinează pe un mare banner cu o campanie a Poliţiei Române. "Nu te lăsa furat", zice afişul. Nici urmă de jandarmi. E scurtul moment de glorie al celor care aveau să fie numiţi "huligani" încă de sâmbătă, după primele violenţe înregistrate.
Câteva revendicări
Doi protestatari îşi fac poze arătând semnul victoriei. Unul dintre ei, ceva mai în vârstă, pune o faţă serioasă când dă un interviu. Ce vrea el? Ce vor oamenii ăştia care sparg totul aici?
"Domnule, am 45 de ani, nu mi-e frică că mor mâine. Dar ce vom face pentru copii, este întrebarea. Îi vom face sclavii băncilor,
