Comisia Europeană urmează să îşi prezinte, în această după-amiază, poziţia cu privire la modificările constituţionale din Ungaria. Legalitatea unora dintre prevederile intrate în vigoare la 1 ianuarie a fost examinată, în ultimele săptămâni, de experţii Comisiei. Concret, există temeri că noua lege fundamentală include prevederi care ar putea încălca tratatele europene, ceea ce ar duce la declanşarea procedurii de sancţionale a Ungariei.După cum transmite, însă, de la Bruxelles, corespondentul Radio România Actualităţi Carmen Valică, miza deciziei de azi are puternice valenţe economice, iar dezbaterea a depăşit cu mult cadrul tehnic al analizei de text.

Poate cea mai importantă decizie pentru Ungaria e cea legată de Banca Centrală. Comisia a anunţat, încă din decembrie, că textul riscă să contravină valorilor şi principiilor europene şi că afectarea independenţei Băncii Centrale nu e un lucru acceptabil pentru Bruxelles. Consecinţa directă a fost întreruperea discuţiilor legate de împrumutul extern, dorit de Ungaria, de la UE şi FMI, iar împrumutul este considerat de experţii economici europeni, vital, pentru Ungaria. În lipsa acestuia, spun ei, Ungaria ar risca să intre în incapacitate de plată la jumătatea acestui an. Analiza Comisiei depăşeşte, însă, chestiunea Băncii Centrale, se mai află în discuţie independenţa autorităţii pentru protecţia datelor, dar şi vârsta de pensionare a magistraţilor, după cum a explicat zilele trecute în Parlamentul European, Francoise Le Bail, director al Direcţiei Justiţiei. Comisia a verificat dacă reducerea vârstei de pensionare pentru magistraţi de la 70, la 62 de ani, este sau nu discriminatorie. Aplicarea acestui punct din modificările intrate în vigoare la 1 ianuarie ar însemna aducerea vârstei de pensionare a magistraţilor la nivelul general valabil în Ungaria, dar şi ieşiera din sistem, în 31 decembrie 2012 aproape