Niciodată în istorie intervenţia băncilor centrale în economie nu s-a aflat la cote atât de ridicate precum cele din prezent, dând naştere unor dezechilibre grave.

În urmă cu doar patru ani, practicile utilizate astăzi de băncile centrale erau de neconceput. Politicile economice ale băncilor centrale de acum „au sărit" peste improbabil şi au ajuns direct la inimaginabil, care a devenit inevitabil. Astăzi, acestea sunt doar „instrumente de sprijin". În acest interval, bilanţurile băncilor centrale s-au extins considerabil, în mare parte datorită tipării şi injectării de bani în pieţe.

Banca Centrală Europeană, Rezerva Federală a SUA şi banca naţională a Japoniei (cele mai mari bănci centrale din lume) au în bilanţuri 8.000 de miliarde de dolari, adică aproape 25% din PIB-ul total al ţărilor dezvoltate, potrivit celor mai recente estimări. Însă o bună parte dintre aceşti bani sunt „artificiali" şi implică riscuri pe măsură, avertizează economiştii. Spre exemplu, Rezerva Federală are capital în valoare de 50 de miliarde de dolari, însă în bilanţuri are 2.500 de miliarde de dolari, notează economiştii UBS în studiul „Cât de sigure sunt băncile centrale?".

Bănci şi guverne, dependente de acestea

Pieţele nu numai că acceptă cu indiferenţă folosirea tiparniţei, ci au devenit tot mai dependente de asta, notează publicaţia britanică „Financial Times". Similară este şi atitudinea multor state, care cataloghează practicile drept inconsecvente sau irelevante şi nu le acordă prea multă importanţă. Însă cum poate fi irelevantă o intervenţie care a garantat lichiditatea întregului sistem bancar vestic?

Situaţia de acum este cu atât mai stranie cu cât a dărâmat tiparul construit în trecut. Fiecare intervenţie a băncilor centrale prin tipărire şi injectare de bani în pieţe era aproape mereu însoţită de o creştere similară a ratei inflaţie