Lansat în 2009 pe urmele primei raze de lumină emisă la circa 380.000 de ani după Big Bang, satelitul a efectuat cinci scanări complete ale boltei cereşti, care îi vor ajuta pe savanţi să descifreze secretele "copilăriei" Universului.
Principalul instrument de la bordul satelitului Planck a funcţionat timp de 30 de luni - de două ori mai mult faţă de durata prevăzută. “Planck a avut o misiune minunată. Satelitul şi instrumentele sale au funcţionat extraordinar de bine, furnizându-se o «comoară» de date ştiinţifice", a declarat Jan Tauber, cercetător la Agenţia Spaţială Europeană.
Lansat pe 14 mai 2009, Planck a efectuat cinci scanări complete ale cerului, măsurând variaţii de temperatură de ordinul unei milionimi de grad în radiaţia fosilă, în prezent ultra-rece (-270 °C), care scaldă întregul Univers.
Aceste fluctuaţii au capacitatea de a dezvălui starea în care se afla Universul la 380.000 de ani după Big Bang. Variaţiile de temperatură trădează existenţa primilor “bulgări” de materie, germenii viitoarelor structuri din Univers.
Obiectivul misiunii Planck era de a scruta de cel puţin două ori totalitatea bolţii cereşti. “Planck ne furnizează date ştiinţifice chiar mai bune decât cele pe care le aşteptam la această misiune", a declarat Jean-Loup Puget, de la Universitatea Paris-Sud din Franţa, coordonatorul principal al misiunii.
Al doilea instrument de la bordul satelitului Planck, denumit Low Frequency Instrument (LFI), sensibil la temperaturi mai înalte decât HFI, va continua să scruteze bolta cerească pentru o bună parte a anului 2012, ajutând la calibrarea datelor finale, au precizat savanţii de la ESA.
Primele rezultate prezentate în 2011 indică o serie de aglomerări de galaxii îndepărtate. La începutul anului 2013 vor fi publicate primele date despre radiaţia cosmologică, iar rezultatele complete vor fi publ
