Tumorile gastrointestinale stromale (GIST) constituie o entitate distinctă din punct de vedere clinic şi anatomopatologic. Despre etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul şi prognosticul acestora aflăm din articolul semnat de dnii dr. Cătălin Nemeş şi prof. dr. Dan Dumitraşcu.
Tumorile gastrointestinale stromale (GIST) reprezintă o entitate distinctă din punct de vedere clinic şi anatomopatologic, fiind unele dintre cele mai comune tumori mezenchimale ale tractului gastrointestinal. Incidenţa este de 1,5/100.000/an – reprezentând tumorile relevante clinic. Aceste tumori au un potenţial malign incert şi vârsta medie a pacienţilor este de 50–60 de ani.
Etiologie
Originea GIST este la nivelul celulei interstiţiale descrisă de Cajal: celula pacemaker intestinal, care generează unde electrice lente şi este dispusă intercalat între neuronii intramurali şi celulele musculare netede ale tubului digestiv. Se asociază cu mutaţii la nivelul genelor KIT sau PDGFRA (alfa receptorul pentru factorul de creştere derivat din trombocite), gene care codifică tirozin-kinaza tipul III; unele dintre acestea sunt consecinţa radioterapiei altor tumori din etajul abdominal inferior. Tablou clinic
Localizarea cea mai frecventă este la nivelul stomacului (50–60%), urmată de duoden şi intestinul subţire (25–30%), esofag şi rect (aprox. 10%), colon şi rar alte localizări. Simptomele şi semnele acestei patologii devin evidente clinic până în 72% din cazuri şi variază în funcţie de localizare, ritmul de creştere şi diametrul tumoral. Tumorile gastrointestinale stromale pot fi asimptomatice până când volumul tumoral atinge dimensiuni crescute, se pot manifesta nespecific (dureri abdominale, anemie, inapetenţă), se pot prezenta ca o tumoră palpabilă (50–70%) sau se pot manifesta iniţial printr-o complicaţie (hemoragie digestivă superioară/h
