Într-un comunicat al Societăţii Academice Române, dna Alina Mungiu-Pippidi, profesor de politici publice la Hertie School of Governance şi preşedinte SAR, îşi expune opiniile referitoare la proiectul Legii sănătăţii. Dsa apreciază că principala problemă a sistemului sanitar din România este su Publicitate bfinanţarea, ca urmare a numărului mic de contribuabili. Managementul defectuos este considerat o problemă secundară, iar corupţia – un simptom, nu o cauză. Un efect dramatic al subfinanţării este pierderea personalului calificat în favoarea altor ţări, unde veniturile, transparente, sunt de cinci până la 20 de ori mai mari. O soluţie, aşadar, este mai degrabă administrativă decât legislativă – îmbunătăţirea colectării asigurărilor sociale, în primul rând din mediul rural şi de la întreprinderile nedisciplinate. Dna Mungiu-Pippidi acuză procesul de formulare legislativă, lipsit de transparenţă, fără consultarea celor avizaţi. În consecinţă, proiectul ocoleşte problemele pe care ar trebui să le rezolve: numărul insuficient de contribuabili, plăţile informale şi calitatea serviciilor (competiţia între public şi privat pentru fonduri de stat face ca statul să controleze mecanismul preţurilor şi să stabilească arbitrar şi preferenţial care dintre agenţi este mai eficient – legea ar putea, aşadar, da naştere unor „băieţi deştepţi în sănătate“). În plus, proiectul actual ar avea şi consecinţe nedorite, precum compromiterea sistemului de urgenţă, considerat de FMI şi Banca Mondială drept cel mai bun din regiune.

Într-un comunicat al Societăţii Academice Române, dna Alina Mungiu-Pippidi, profesor de politici publice la Hertie School of Governance şi preşedinte SAR, îşi expune opiniile referitoare la proiectul Legii sănătăţii. Dsa apreciază că principala problemă a sistemului sanitar din România este su Publicitate bfinanţarea, ca urmare a numărului mic de