Armatorilor le-a mers bine şi în vremuri de criză. Construind vapoare tot mai mari, au reuşit să reducă preţurile. Naufragiul de vineri le-ar putea scufunda însă o parte din câştiguri.
Înainte de naufragiul navei Costa Concordia, operatorul Costa Crociere tocmai anunţase lansarea unui pachebot şi mai mare. „Cu o capacitate de primire a 4.928 de turişti, noua navă va fi cel mai mare pachebot italian", anunţa cu mândrie compania vara trecută.
Din aceeaşi clasă ca şi Concordia, care a eşuat vineri, pe 13 ianuarie, „fratele" său urmează să fie şi mai mare. La fel ca şi „verişorii" lor, vasele de transportat mărfuri, navele de croazieră sunt atinse de un „sindrom" aparte: gigantismul, comentează „Le Figaro", într-o analiză asupra industriei de croaziere. În urmă cu 100 de ani, Titanicul avea 269 de metri lungime, un record pentru acel moment. Şi de atunci, companiile au tot plusat. Motivul pentru care fiecare navă e şi mai impunătoare decât precedenta este eficienţa: a propune cât mai multor pasageri croaziere la preţuri cât mai mici.
În prezent, nava Allure of the Seas deţine primul loc pe podium, având o lungime de 350 de metri şi o capacitate de 6.360 de pasageri (plus cei 2.000 de membri ai echipajului). Nava, de înălţimea unui bloc cu opt etaje, face croaziere în Caraibe.
Situaţiile de urgenţă, mai dificile
Însă cu cât este mai mare numărul pasagerilor, cu atât sunt mai greu de gestionat situaţiile de urgenţă. „Nu este vorba de gigantism în sine, ci de consecinţele unor erori umane", explică preşedintele Asociaţiei franceze a căpitanilor de nave, Herbert Ardillon. Asta, în contextul în care legislaţia în domeniu este destul de laxă, notează „New York Times".
Deşi există simulări şi anumite măsuri de siguranţă obligatorii (un loc în barca de salvare şi o vestă de salvare pentru fiecare pasager, exerciţiu de
