Se mobilizează prin intermediul reţelelor de socializare, majoritatea sunt tineri, dispuşi la acte de violenţă şi cu toţii se declară nemulţumiţi faţă de măsurile de austeritate luate de guvernanţi.

După Paris, Londra, Atena şi Budapesta a venit rândul Bucureştiului să se confrunte cu proteste violente. Pormite în semn de protest faţă de proiectul noii legi a sănătăţii şi pentru a-şi manifesta dezacordul faţă de împingerea către demisie a lui Raed Arafat, manifestaţiile din ultimele zile din Bucureşti au degenerat duminică seară. Grupuri de suporteri violenţi, cunoscuţi sub denumirea de "ultras", şi care au interzis pe stadioane au aruncat, într-o primă fază, cu sticle incendiare, pietre din pavaj şi sticle în jandarmi, pentru ca ulterior să devasteze magazinele din centrul Capitalei. În timpul incidentelor, 45 de persoane au fost rănite, între care şi jandarmi, iar 283 de protestatari au fost reţinuţi.

În Europa, în ultimul an, zeci de mii de oameni au ieşit pe străzi manifestând, mai mult sau mai puţin paşnic. În Grecia, nemulţumirile au vizat măsurile de austeritate, în Ungaria pierderea unor privilegii şi prevederile noii Constituţii naţionaliste a lui Viktor Orban.

În primăvara anului trecut, la Paris, oamenii au ieşit în stradă pentru dreptul de a purta vălul islamic, iar la Londra scânteia a pornit de la moartea unui tânăr într-un incident cu poliţia. Revoltele de pe străzile capitalei britanice au fost extrem de violente la ele participând tineri din cartiere defavorizate, a căror ocupaţie principală este traficul de droguri, şantajul sau extorcarea.

Ce au în comun protestatarii

Violenţe extreme, vitrine sparte, sedii de bănci vandalizate, maşini incendiate sunt doar câteva dintre rezultatele acţiunilor de protest din câteva capitale europene în ultimul an. De partea cealaltă, forţele au reacţionat cu gaze lacrimogene şi