Ca si teritoriul insulei Serpilor, predat de guvernul Groza sovieticilor cu proces verbal, teritoriul insulei Ada Kaleh, din zona Portilor de Fier, a fost desfiintat cu decret prezidential, semnat de Ceausescu.

Insula fericirii

Nu e cazul sa ne intrebam aici daca era justificata scufundarea sub Dunare a unei insule locuite, pentru construirea uriasei hidrocentrale, sau daca au existat solutii tehnice capabile sa crute acest colt de Rai, unic in felul sau nu numai in Romania, dar in intreaga zona.

Merita insa sa rememoram ce insemna insula Ada Kaleh pentru Romania. Era un teritoriu inconjurat de apele Dunarii, lung de 1,7 km, lat de 0,5 km, locuit de 600 oameni, descendentii unor vechi stramosi de origina turca, atractiva atat prin vestigiile arhitecturii sale medievale, cat si prin vegetatia luxurianta, specifica zonelor mediteraniene si nicidecum dunarene.

Locuitorii de etnie turca duceau o viata fericita. Turismul era in floare, fiind atragatoare nu numai natura locurilor, nu numai plantatiile de smochini si maslini sau cetatea datand din secolul XVII-lea, dar si specialitatile culinare pe care numai acolo le gaseai: locum, sugiuc, cafea cu caimac si multe altele.

In plus, insula se bucura de un regim vamal preferintial, datorita caruia nivelul preturilor era scazut, ceea ce atragea turistii nu numai pentru fumusetea locurilor, ci si pentru ceea ce numim astazi shopping.

La Tratatul de Pace, participantii au uitat de insula

Turistii isi imortalizau imaginea in fotografii "a la minute", pozati cu fes, asezati la cafenea, sorbind sugiuc si fumand narghilea.

Ramasese intact zidul medieval si santul care inconjura zona locuita a insulei, permitand intrarea prin trei porti, toate construite in secolul al XVIII-lea.

Istoricul insulei este oarecum ciudat. O aminteste