De curând s-a deschis la Arhivele Naţionale ale României o expoziţie excelentă dedicată vieţii urbane din Moldova şi Muntenia în perioada 1830-1916.

Expoziţia, coordonată de istoricul Dorin Dobrincu şi deschisă până în luna iunie, cuprinde o serie de documente privind planurile de urbanism ale oraşelor din Principatele Române şi din Regat, hărţi, dar şi litografii, fotografii şi cărţi poştale din epocă. Personajele surprinse în imagini emană tot farmecul şi parfumul epocii: de la bragagiii care comercializau celebra băutură răcoritoare făcută din cereale, sacagiii care vindeau apă, oltenii şi florăresele din piaţă la cucoanele ieşite la promenadă prin grădini şi parcuri, de la şaretele cu cai la tramvaiele electrice şi tot aşa.

Prezentarea făcută de Dorin Dobrincu expoziţiei abordează toate aspectele legate de urbanizarea Moldovei şi Ţării Româneşti. Istoricul a explicat că oraşele s-au constituit târziu şi au evoluat lent şi că erau foarte puţine la număr până la începutul secolului XIX. „Străinii care trec prin Principate atunci remarcă existenţa aici a Orientului, vizibil în îmbrăcăminte, obiceiuri, maniere, moravuri, muzică. Cele două capitale, Iaşiul şi Bucureştiul, au fost considerate de-a lungul secolelor XVI-XVIII de călătorii care le-au străbătut drept nişte sate mai mari, având în vedere lipsa sistematizării, construcţiile mici, haotice, uliţele desfundate, străbătute de-a valma de grupuri de oameni, cârduri de păsări şi turme de animale, lipsa canalizării, râurile care se revărsau la orice ploaie mai serioasă şi aşa mai departe".

De la caftan la ţilindru

Primele legi care au pus cât de cât ordine în modul în care trebuie să se dezvolte viaţa din Principate, inclusiv în târguri, au fost „Regulamentele organice", practic primele Constituţii care au intrat în vigoare în 1831 în Muntenia şi în 1832 în Moldova.

Din dorinţa de a se