Frigul de afară creşte numărul celor care bat la uşa singurului adăpost pentru oamenii străzii din municipiul Sibiu. În această perioadă, toate locurile din imobilul din Turnişor sunt ocupate, iar solicitările depăşesc deja capacitatea adăpostului, de 40 de locuri.

Noaptea se lasă devreme, iar cei care nu cunosc zona găsesc greu adăpostul din piaţa Iancu de Hunedoara. În uşă, un bărbat trage cu sete dintr-o ţigară. Are undeva peste 55 de ani, ai zice, până să schimbi câteva cuvinte cu el şi să afli că are doar 44, „45 anul ăsta, în mai”. Vorbeşte cu glas tremurat, încercând să justifice faptul că a ajuns să bată la uşa casei celor fără adăpost.

Are o poveste simplă, trasă parcă la indigo după a celor mai mulţi dintre străinii cu care a ajuns să împartă o sală de mese, o cameră şi poverile grele rostogolite peste suflet. „Sunt divorţat, am trecut printr-o perioadă grea, am rămas fără locuinţă. Am locuit cu fosta soţie acasă la ea”, povesteşte Nicolae Puşcaşu.

Instalator de meserie, şi tatăl a doi copii, spune că nu a reuşit să-şi mai găsească un loc de muncă stabil. Încearcă să ne convingă pe noi, de fapt pe el în primul rând, că problemele sunt doar temporare, şi că după lunile de ger îşi va găsi un loc de muncă şi nu va mai bate la uşa adăpostului. „Mă ridic la loc, e perioada asta de iarnă...”, spune, frângându-şi mâinile, cu glasul înecat de lacrimi.

Solicitări peste capacitate

Înăuntru, mai mulţi bărbaţi împart o sală de mese şi un film care rulează pe ecranul televizorului. La vederea aparatului de fotografiat, mulţi îşi ascund feţele, „să nu vadă colegii că stau aici”. Puţini sunt de acord să vorbească.

Marius Barbu are 36 de ani, şi trece pentru a treia seară pragul adăpostului. Povesteşte că a locuit cu fratele său într-o locuinţă închiriată de la Urbana, dar au fost evacuaţi din cauza datoriilor