Premierul Emil Boc, preşedintele Traian Băsescu şi mai mulţi miniştri avertizau la sfârşitul anului trecut că şi 2012 va fi un an al austerităţii, cu continuarea restructurărilor în sectorul bugetar şi la companiile de stat, cu reducerea cheltuielilor publice şi a deficitului bugetar - 1,9% anul acesta, pentru a se ajunge la deficit zero anul următor. Numărul angajaţilor statului va fi plafonat în 2012 la 1,1 milioane de persoane, faţă de 1,2 milioane în prezent, promitea Băsescu în octombrie, în faţa cancelarului german Angela Merkel.
Agenda bugetară pentru 2012
Pe de altă parte, Boc le dădea asigurări oficialilor Fondului Monetar Internaţional că bugetul pe 2012 va fi unul "de vreme rea", pentru a se asigura că România nu va intra "în furtună".
România nu este constrânsă la măsuri de austeritate doar de FMI, de la care a împrumutat 12 miliarde de euro, şi de Comisia Europeană, în condiţiile în care tocmai a decis să semneze un acord cu statele UE care îi limitează deficitul bugetar. O presiune chiar mai mare vine dispre pieţele financiare, de unde România trebuie să împrumute bani pentru a plăti datorii mai vechi. După cum declara Băsescu într-o conferinţă de presă în decembrie, "intenţia este să împrumutăm cât mai puţin. Şi aşa trebuie să împrumutăm 13,5 miliarde de euro pentru a rostogoli datoriile anterioare. Deficitul de 1,9 procente mai înseamnă încă 2,5 miliarde, ceea ce înseamnă că România trebuie să se împrumute de pe pieţe - internă şi externă - 16 miliarde de Euro anul viitor".
Turbulenţele din zona euro - care au dus, la sfârşitul săptămânii trecute, la retrogradarea ratingului Franţei, Italiei şi altor ţări considerate până acum premium, au sporit costul împrumuturilor suverane, inclusiv pentru ţările din afara zonei euro. Iar România este printre statele care plătesc dobânzi mai mari pentru banii pe care îi împrumută.
Acea
