Comisia Europeană a lansat miercuri la Copenhaga Anul Îmbătrânirii Active şi al Solidarităţii între Generaţii. Este un proiect de amploare care îşi propune să genereze proiecte în toată statele membre, cu scopul final de menţinere a celor în vârstă cât mai mult pe piaţa muncii şi de creştere a calităţii vieţii pentru cei trecuţi de 65 de ani. Există şi finanţare: un miliard de euro până în 2020. Cum pot fi realizate aceste obiective într-o Europă zguduită de criză, proteste şi o rată în creştere a şomajului? De unde trebuie începută reforma? Sunt doar câteva întrebări la care trebuie să găsească răspuns autorităţile fiecărei ţări în parte.
Ioana Haşu transmite pentru RFI de la Copenhaga:
De unde vine acest proiect prioritar al UE, lansat de preşedinţia daneză? Dintr-o realitate evidentă: îmbătrânirea populaţiei în toate statele membre. Peste tot există problema declinului sistemelor de pensii şi peste tot în Europa oamenii se întreabă cine va plăti pensiile celor care acum sunt tineri. Problema e simplă: e nevoie de forţă de muncă, iar forţa de muncă în Europa îmbătrâneşte.
Există două soluţii:
imigraţia – dar nu e sigur că va fi suficientă pentru a acoperi nevoile şi generează alte probleme;
fertilitatea – dar pentru asta e deja prea târziu, notează oficialii europeni;
deci mai rămâne o singură soluţie: îmbătrânirea activă, adică adaptarea societăţilor la acest fenomen, menţinerea celor în vârstă pe piaţa muncii, implicarea lor în societate, îmbunătăţirea calităţii vieţii, astfel încât să poată rămâne activi.
Cifre cu privire la îmbătrânirea populaţiei în statele membre
Un eurobarometru realizat recent arată că 71% dintre europeni sunt conştienţi că populaţia continentului este în curs de îmbătrânire. Totuşi, doar 41% sunt îngrijoraţi de situaţie. În această categorie intră şi comisarul european pentru Sănătate ş